În rezultatul alegerilor parlamentare din februarie 2019, noul Guvern al R. Moldova a fost învestit de către președintele Igor Dodon în cadrul ședinței solemne din 8 iunie a Noului Parlament în frunte cu Zinaida Greceanîi. Votul deputaților și procedura de învestire a Guvernului au decurs în semi-întuneric, sala de ședințe în plen fiind debranșată de la rețeaua electrică.
Guvernul precedent a încercat să îşi menţină puterea pe parcursul a încă 7 zile.
Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat CV-urile membrilor Noului Guvern:
Prim-ministru – Maia Sandu
Maia Sandu este președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultantă şi apoi specialistă principală a Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă.
Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005 – 2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr. După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a angajat în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012, atunci când a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei.
Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei.
Atât cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reguli severe la examenele de bacalaureat, inclusiv a camerelor video, optimizarea şcolilor, prin închiderea instituţiilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor. Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, cinci miliarde de lei, pentru cele trei bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”.
Maia Sandu a indicat în declaraţia de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată la funcția de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a indicat că a câștigat 500 de lei românești, echivalentul a aproximativ două mii de lei, în urma participării la o conferință la București, dar și o dobândă în mărime de 538 de dolari de la o bancă americană, unde își păstrează economiile acumulate anterior, 38,2 mii de dolari. Sandu a declarat aceeași mașină, o Toyota RAV 4, și un apartament în sectorul Buiucani, obținute și declarate și anterior.
Viceprim-ministru și Ministrul Afacerilor Interne – Andrei Năstase
Andrei Năstase s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), apărut în aceeași zi prin preluarea și redenumirea Partidului Forța Poporului. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, apărută cu un an mai devreme, în februarie 2015. Platforma Civică și, mai târziu, partidul condus de Năstase a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău în perioada 2015 – 2016.
Andrei Năstase nu a participat la alegerile prezidențiale din 2016, atunci când s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, în cadrul alegerile locale anticipate din 2018, Andrei Năstase a fost candidatul comun al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. Deși a reușit să câștige alegerile, Năstase nu a obținut mandatul de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo, confirmată de alți magistrați din instanțele superioare, a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor.
Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din orașul Codru. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei, fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Deși înregistrată pe numele mamei, Năstase a trecut casa în declarațiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat. Despre alte detalii din biografia lui Andrei Năstase, citiți în profilul realizat de reporterii portalului Moldova Curată în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.
În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Andrei Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani, nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declarație nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar și 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în s. Mândrești, r. Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.
Viceprim-ministru pentru reintegrare – Vasile Șova
Vasile Șova este consilier în domeniul reintegrării al Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. A fost unul dintre deputații care au semnat, la 27 august 1991, Declarația de independență a Republicii Moldova. Ulterior, și-a continuat cariera în calitate de viceministru al afacerilor externe și ambasador al Moldovei în China. Șova a fost ministru al reintegrării și negociator șef pentru soluționarea conflictului transnistrean în perioada 2002-2009, în timpul președinției lui Vladimir Voronin. A activat de asemenea în calitate de deputat în perioada 2009-2014. Pe 12 aprilie 2013 a fost ales în funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, în locul lui Vadim Mișin. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova a candidat din nou la funcția de deputat, de pe locul 39 din lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, dar nu a reușit să acceadă în Parlament.
Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – Nicolae Popescu
Nicolae Popescu este directorul programului „Europa Extinsă” la Consiliul European pentru Relații Externe. El predă la Institutul de Studii Politice din Paris. Anterior, a lucrat în calitate de consilier pe politică externă și afacerile UE în cabinetul prim-ministrul Republicii Moldova (2010, 2012-2013). A activat în calitate de cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles (2005-2007). Nicu Popescu a deținut până în 2018 funcția de analist principal al Institutului UE pentru Studii de Securitate.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – Georgeta Mincu
Georgeta Mincu a activat în calitate de consultantă la Guvernul Republicii Moldova, dar și în organizații internaționale precum Banca Mondială, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, Organizația Internațională pentru Migrație, Fondul Monetar Internațional și altele. În prezent, conduce un centru de dezvoltare și management, și oferă servicii de consultanță sectorului de afaceri și organizațiilor de dezvoltare, precum UNDP, WB, LED, Winrock Moldova, privind reformele politicii economice legate de comerț, migrație, dezvoltare și educație antreprenorială.
Ministerul Apărării – Pavel Voicu
Pavel Voicu este consilierul președintelui Igor Dodon pentru misiuni speciale. A absolvit Academia de poliție „Ștefan cel Mare” a MAI și Academia de Administrare Publică. Din 1995, el a ocupat diferite funcții în cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni și Centrul Național Anticorupție. A deținut funcția de comisar ale raioanelor Călărași și Cimișlia, a fost șef al Inspectoratului de Poliție Buiucani, iar din februarie 2016 a fost numit șef al Inspectoratul de Poliție din Tighina. Pavel Voicu a ajuns în atenția opiniei publice în urma violențelor din 7 aprilie 2009. Presa a scris atunci că, fiind comisar al sectorului Botanica, ar fi fost implicat în reținerea, maltratarea și torturarea tinerilor. Faptele au fost însă dezmințite de acesta.
Ministerul Economiei și Infrastructurii – Vadim Brânzan
Vadim Brânzan a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Fizică, iar în 2001 a obținut diploma de masterat de la Universitatea Harvard, MBA (master în administrarea businessului) cu specializare în finanțe. Între 1994 și 1999 a fost consultant superior pentru companii din sectorul gazo-petrolier, alimentar și organizații de stat din Rusia, din 2001 până în 2007 – director al grupului de Investiții Globale Principale și Finanțări Structurale, MERILL LYNCH, New York. Între 2007 și 2014 este partener principal la NOV CAPITAL, LLC, fond investițional cu capital privat, New York-Londra. Între 2014 și 2016 a fost fondator și partener principal la LOGOS ADVISORS, LLC, companie de investiții cu capital privat în Miami. Anterior a candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării – Liliana Nicolăiescu-Onofrei
Liliana Nicolaescu-Onofrei este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, Liliana Nicolaescu-Onofrei a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a activat în cadrul diferitelor organizații neguvernamentale din domeniul învățământului. Între 1996 și 1998 a fost director al Programului de Modernizare a Educației în Domeniul Umanitar la Fundația „Soros Moldova”. Timp de 12 ani a fost director executiv al Centrului Educațional „Pro Didactica”. De asemenea, pe parcursul mai multor ani, a oferit servicii de consultanță și training în domeniul învățământului în România, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan, Turkmenistan.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul Maiei Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Câteva luni mai târziu, pe 10 iulie 2013, Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.
În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, ea arată venituri de 292 de mii de lei și 3.200 de euro din mai multe surse: de la Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri, de la Asociația Obștească Fortus, de la Fundația Soros și de la European Profiles SA – Consultance Group, Grecia. De asemenea, ea și soțul său au avut venituri și din activități prestate pentru Edutura Cartier. În declarația depusă la CEC mai apar o încăpere auxiliară (subsol) și două apartamente. Unul dintre ele, cu suprafața de aproape 100 de metri pătrați, a fost înregistrat pe numele celor doi soți în iulie 2005, în urma unui contract de investiții încheiat în 2002. Al doilea apartament, de 43 de metri pătrați, amplasat într-un bloc de la Durlești, a fost cumpărat de familia vicepreședintei PAS în martie 2013. Candidata a mai trecut pe hârtie și un automobil de marcă Honda.
Ministerul Finanţelor – Natalia Gavrilița
Natalia Gavrilița este economistă de profesie.A lucrat în ultimii ani la Londra în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. Anterior a fost secretară de stat la Ministerul Educației. A petrecut câțiva ani în domeniul consultanței în dezvoltare la Oxford Policy Management (OPM) din Marea Britanie, unde a lucrat la proiecte de guvernare și evaluare în Tadjikistan, Indonezia, Nigeria și Teritoriile Palestiniene Ocupate. Anterior, a deținut funcții de conducere în cadrul oficiului Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Economiei, lucrând în domeniul reformei administrației publice, al planificării strategice și al coordonării donatorilor. Are un master în politici publice la „Harvard Kennedy School”.
Ministerul Justiţiei – Stanislav Pavlovschi
Stanislav Pavlovschi este vice-președinte al Partidului Platforma DA. Este jurist de profesie. Din 1980 până în 1985 a fost anchetator și anchetator superior al procuraturii raionului Criuleni, după care, timp de 16 ani a activat la Procuratura Generală a Republicii Moldova, în calitate de anchetator pe cauzele excepționale, anchetator superior pe cauzele excepționale, șef adjunct al Secției de anchetare a cauzelor excepționale, șef-adjunct al Direcției Urmărire penală. Ulterior, timp de șapte ani, Stanislav Pavlovschi a fost judecător CEDO din partea Republicii Moldova. Din 2009 până în 2010 a fost lector la Institutul de Relații Internaționale din Moldova, iar din 2008 până în prezent, este avocat la Biroul Asociat de Avocați Corect, participant la diferite programe ale UE de reformare a sectorului juridic din Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Macedonia.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – Ala Nemerenco
Ala Nemerenco este expertă internațională pe sisteme de sănătate și consultantă la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Deţine titlul de doctor în medicină, este director la IMSP Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemițanu” şi conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. În 2005, Ala Nemerenco a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru pace de către Organizația elvețiană „1000 de femei pentru pace”. Ala Nemerenco a fost aleasă în funcția de consilieră municipală în CM Chișinău din partea Partidului Popular European din Moldova la alegerile locale din 2015. Ulterior s-a retras din partid.
Sursa: anticorupţie.md
