La 19 septembrie, plenul Parlamentului European a adoptat o rezoluţie care prevede combaterea negării Holocaustului, instituirea Zilei Internaţionale a eroilor împotriva totalitarismului (pe 25 mai), ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare (pe 23 august) și recunoaşterea de către statele membre UE că fosta uniune sovietică, comunistă, a ocupat şi a anexat părţi ale României, în iunie 1940, teritorii care nu i-au mai fost returnate.
Din cei 653 de europarlamentari prezenţi, 535 au votat pentru adoptarea rezoluţiei, 66 au votat „împotrivă” şi 52 s-au abţinut de la vot.
Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei:
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția 260-(III)-A Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 9 decembrie 1948 privind genocidul,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 privind a 60-a aniversare a sfârșitului celui de Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945[1],
– având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea condamnării în plan internațional a crimelor săvârșite de către regimurile comuniste totalitare,
– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare adoptate de o serie de parlamente naționale,
– având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului[2],
– având în vedere Declarația de la Praga, adoptată la 3 iunie 2008, privind conștiința europeană și comunismul,
– având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul[3],
– având în vedere Declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernelor statelor membre ale UE privind comemorarea victimelor comunismului,
– având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM(2010)0783),
– având în vedere concluziile Consiliului din 9 și 10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa,
– având în vedere Declarația de la Varșovia, pronunțată la 23 august 2011 cu ocazia Zilei comemorării victimelor regimurilor totalitare,
– având în vedere Declarația comună a Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop,
– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat un tratat de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov și protocoalele sale secrete, împărțind Europa și teritoriile statelor independente între cele două regimuri totalitare și regrupându-le în sfere de interes, deschizând astfel calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;
B. întrucât acest an marchează cea de a 80-a aniversare a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, care a provocat o suferință umană fără precedent și a dus la ocuparea a jumătate din Europa timp de mai multe decenii;
C. întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia;
D. întrucât Pactul Ribbentrop-Molotov a încălcat în mod direct o serie de norme, tratate și acorduri internaționale, inclusiv Tratatul de la Paris din 1928, Tratatul de neagresiune dintre Polonia și URSS din 1932, precum și Declarația de neagresiune dintre Polonia și Germania din 1934 și a pus capăt păcii internaționale instituite prin Tratatul de la Versailles; întrucât consecințele acestui tratat încheiat între doi dintre cei mai brutali dictatori din istoria modernă demonstrează importanța evenimentelor istorice pentru politica contemporană;
E. întrucât dorința Occidentului de a domoli regimurile totalitare a însemnat că deciziile au fost luate fără consultarea țărilor din Europa Centrală și de Est, așa cum a fost cazul la Locarno și München, ceea ce a demonstrat vulnerabilitatea Occidentului în fața acestor regimuri; întrucât acest lucru a deschis calea către Pactul Ribbentrop-Molotov, care, la rândul său, a condus la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;
F. întrucât Germania nazistă și Uniunea Sovietică au cooperat din punct de vedere politic, economic și militar, având ca obiectiv comun cucerirea Europei și împărțirea acesteia în sfere de influență, astfel cum se prevede în Pactul Ribbentrop-Molotov;
G. întrucât, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări europene au reușit să se refacă și să se angajeze într-un proces de reconciliere, în timp ce alte țări europene, ca o consecință directă a Tratatului de la Ialta, au rămas sub ocupație sovietică și sub dictatură comunistă timp de o jumătate de secol și au continuat să fie private de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socioeconomică;
H. întrucât, deși crimele regimului nazist au fost evaluate și sancționate prin procesele de la Nürnberg, există încă o nevoie urgentă de a crește gradul de conștientizare și de a efectua evaluări morale și juridice ale crimelor dictaturilor comuniste; întrucât crimele împotriva a milioane de ființe umane comise la un nivel fără precedent în istorie de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică, care au înrobit numeroase persoane și le-au privat de drepturi fundamentale și inalienabile, sunt considerate crime de război și crime împotriva umanității;
I. întrucât Europa nu trebuie să-și uite propria istorie; întrucât trebuie facilitată înțelegerea cuprinzătoare a istoriei Europei, care este de o importanță capitală pentru prevenirea dezvoltării regimurilor totalitare;
J. întrucât în unele state membre ideologiile comuniste și naziste sunt interzise prin lege;
K. întrucât comunitatea internațională trebuie să se unească în lupta împotriva totalitarismului;
L. întrucât, pentru țările europene care au avut de suferit în timpul ocupației sovietice și al dictaturilor comuniste, extinderea NATO după 1999 și a UE începând cu 2004 au reprezentat întoarcerea lor în familia statelor democratice occidentale de care aparțin;
M. întrucât istoria europeană a secolului 20 este în principal scrisă și prezentată din punct de vedere occidental și, prin urmare, anumite evenimente istorice și experiențe conexe ale oamenilor din Europa de Est rămân insuficient raportate;
N. întrucât ignoranța și prejudecățile inconștiente din memoria istorică a europenilor pot crea condiții pentru extremism, atât pentru extrema dreaptă, cât și pentru extrema stângă; întrucât este necesară o opoziție eficientă față de falsificarea istoriei;
O. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare, precum și recunoașterea și conștientizarea moștenirii europene comune a infracțiunilor comise de dictaturile comuniste, naziste și de alte dictaturi, sunt de o importanță vitală pentru unitatea Europei și a cetățenilor săi și pentru consolidarea rezilienței europene față de amenințările externe moderne;
P. întrucât este, de asemenea, extrem de important să se comemoreze mărturia și atitudinea fermă a numeroaselor persoane care s-au opus acestei oprimări, cum ar fi Rotamaster Witold Pilecki, care a luptat activ împotriva ambelor regimuri totalitare, a intrat în mod voluntar în lagărul nazist de la Auschwitz și a fost executat de sovietici în 1948;
Q. întrucât, în rezoluția sa istorică referitoare la situația din Estonia, Letonia și Lituania[4], adoptată la 13 ianuarie 1983 ca reacție la „Apelul Baltic” lansat de 45 de resortisanți din aceste țări, Parlamentul European a condamnat faptul că aceste state, anterior independente și neutre, au fost ocupate de Uniunea Sovietică în 1940, după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov și nu au fost eliberate decât mulți ani mai târziu;
R. întrucât, cu 30 de ani în urmă, la 23 august 1989, a fost comemorată cea de a 50-a aniversare a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar victimele regimurilor totalitare au fost comemorate în timpul Căii Baltice, o demonstrație fără precedent a două milioane de lituanieni, letoni și estoni care s-au alăturat formând un lanț viu care s-a întins de la Vilnius la Tallinn, prin Riga;
S. întrucât, în pofida faptului că, la 24 decembrie 1989, Sovietul Deputaților Poporului al URSS a condamnat semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, pe lângă alte acorduri încheiate cu Germania nazistă, autoritățile ruse au negat responsabilitatea pentru acest acord și consecințele sale în august 2019 și, în prezent, promovează punctul de vedere potrivit căruia Polonia, țările baltice și Occidentul sunt adevărații instigatori ai celui de-Al Doilea Război Mondial;
T. întrucât guvernul Rusiei nu numai că nu condamnă semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ci îl reinstaurează în mod activ ca mijloc de apărare a națiunii împotriva agresorilor și, prin urmare, rescrie istoria și îi exonerează pe autorii infracțiunilor asociate;
U. întrucât a devenit un lucru obișnuit pentru Rusia să nege responsabilitatea și să dea vina pe Occident pentru ostilități în retorica sa oficială, creând o bază de propagandă fiabilă pe care să se poată baza pentru a justifica nerespectarea dreptului internațional și pentru a continua agresiunea împotriva țărilor din cadrul Parteneriatului estic,
1. subliniază faptul că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost cauzat de cunoscutul Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și protocoalele sale secrete, care a permis ca două regimuri totalitare cu obiectivul de a cuceri lumea să împartă Europa în două zone de influență;
2. reamintește că regimurile naziste și comuniste au comis crime în masă, genocid și au realizat deportări, cauzând pierderi fără precedent de vieți omenești și privări de libertate și reamintește crimele îngrozitoare ale Holocaustului comise de regimul nazist;
3. regretă faptul că actele de genocid, precum Holocaustul, crimele grave împotriva umanității și încălcările la scară largă ale drepturilor omului, precum deportările din statele baltice, Polonia și alte state, execuțiile în masă precum masacrul ofițerilor polonezi în pădurea Katyn și al ofițerilor armatei letone în Litene, înființarea și funcționarea lagărelor de concentrare și a Gulagului, foametea provocată din Ucraina, negarea drepturilor fundamentale ale libertății de exprimare și de circulație, precum și numeroase alte crime comise în regimurile totalitare comuniste nu au fost nici anchetate în mod corespunzător, nici evaluate la nivel internațional;
4. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanității și încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate și aduse în fața instanțelor, precum și să garanteze că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate și că durerea și nedreptatea resimțite de victime nu vor fi uitate niciodată;
5. consideră că reamintirea și comemorarea ororilor anterioare ne oferă cunoștințele și puterea de a ne opune celor care încearcă să revigoreze aceste ideologii și celor care încearcă să exonereze aceste grupuri ideologice de crimele și de vinovăția lor; consideră că comemorarea victimelor ne obligă să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetării și sensibilizarea opiniei publice cu privire la moștenirea totalitară a continentului european;
6. invită guvernele tuturor țărilor europene să sprijine atât moral, cât și material ancheta istorică în curs cu privire la regimurile totalitare, deoarece numai acționând concertat putem combate mai eficient campaniile de dezinformare și încercările de denaturare a faptelor istorice;
7. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist și comunist;
8. își exprimă îngrijorarea cu privire la ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;
9. reamintește tuturor statelor membre să comemoreze data de 23 august ca Ziua Europeană în Memoria Victimelor Stalinismului și Nazismului, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile din UE;
10. solicită, de asemenea, ca 25 mai (aniversarea executării eroului de la Auschwitz Rotamaster Witold Pilecki) să fie instituită ca Ziua Internațională a eroilor în lupta împotriva totalitarismului, care va fi o expresie a respectului și un omagiu pentru toți cei care, luptând împotriva tiraniei, și-au demonstrat eroismul și adevărata iubire pentru umanitate, și va oferi, de asemenea, generațiilor viitoare un exemplu clar de atitudine corectă față de amenințarea aservirii totalitare;
11. invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică și rememorarea în statele membre și activităților Platformei memoriei și conștiinței europene, precum și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului; subliniază că generațiile viitoare ar trebui să aibă acces la materiale educaționale concrete, care să evidențieze consecințele grave ale pasivității în fața unor încălcări grave ale legislației și normelor internaționale;
12. subliniază faptul că, în timp ce țările din Europa Centrală și de Est au revenit la familia europeană a țărilor democratice libere, odată cu aderarea lor la UE și la NATO, proiectul european de pace și integrare nu va fi complet până când toate țările europene care au ales calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE: numai atunci Europa va fi întreagă, liberă, unită și pașnică;
13. este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;
14. atrage atenția asupra utilizării în continuare a simbolurilor regimului sovietic în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;
15. subliniază că crimele comise de regimul comunist totalitar din URSS nu pot fi justificate sau exonerate prin contribuția sa la înfrângerea regimului nazist; subliniază, în același timp, că este inacceptabil ca Federația Rusă să adopte o legislație care să sancționeze orice persoană care încearcă să analizeze evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial dintr-o nouă perspectivă;
16. ia act de faptul că existența în continuare în spațiile publice din unele state membre a monumentelor și memorialelor (parcuri, piețe, străzi etc.) care glorifică armata sovietică, care a ocupat aceste țări, deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la cauzele, desfășurarea și consecințele celui de Al Doilea Război Mondial;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Dumei ruse și parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic.
Sursa: Parlamentul European
